Indiferenta doare

De unde atita indiferenta? de ce esti indiferent?

Intrebari la care sigur nu voi primi un raspuns, intrebari care nu pot aduce niciunde pot aduce doar o nepasare mai mare care doare.

Durere.... e atunci cind ai lovit in suflet si viata ti se pare inutila si te intrebi ''de ce mai traiesc?'' de ce nu pot fi si eu fericita?

Pentru ca cauti iubirea acolo unde ea e falsa , unde nici nu merita macar. Suntem atit de prosti, deoarece toti iubim fara raspuns dar este cineva alaturi care te iubeste si sufera din cauza ta.Ce absurd suna dar de ce nu putem fi cu totii fericiti?

Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenta. Nu te doare atunci cind persoana te uraste dara tunci cind e indiferenta, si nici macar nu te intelege, nu vrea sa te inteleaga.

Iubim ce ne creşte în suflet şi nu e al nostru - uneori, ura, indiferenţa.

Love...

E un film care vil recomand, este un film care poate sa te faca sa intelegi pentru ce traiesti. Eu fiind o persoana emotionala am plins la sfirsit. Daca sa incerc sa povestec ceva nu as putea o face, nu pentru ca nu am cuvinte ci pentru ca acest film merita vazut.

Sentimentul nedefinit!

Ce e dragostea? 

Poate e o vibratie a inimii? sau poate e un instinct? Daca as incerca sa definesc ce e dragostea as spune ca e un sentiment care provoaca niste consencinte ca durere, suferinte, lacrimi necontenite, clipe frumoase, saruturi. Dragostea este un univers al cuvintelor, emotiilor, gindurilor, iubirei etc. Dragostea e asemeni febrei; nu le putem stapani pe nici una si nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.
Iubirea este arhitectul universului.Poti s-o cauti peste tot dar ea fiind alaturi, sau poate chiar linga tine neobservind-o. Pacat...
Dar de ce iubim? Pentru ca asa e dat? sau poate ca asa ne simtim mai bine? Ne place sa suferim? sau ne place ce urmeaza. Nu stiu.
dar pot spune ca Dragostea nu are o difinitie a sa ci asa o percep eu, ca pe-o latura a omului care il face sa radieze si sa se simta implinit.

"Un om dedat singuratatii nu este nici mai bun, nici mai rau ca ceilalti, este pur si simplu un om singur''(G.Vieru)

Singuratatea te face sa te simti altfel dar nu e asa. Si cind esti singur iti apartine doar gindul. Gindul, este pur si simplu o mostenire. In timp ce esti singur gindurile au puterea sa te doboare. Te urmaresc chiar si in secunda uitarii. E ceva bizar,dar nu poti scapa de ele, cit de mult nu ai rivni.

Stii am sesizat ca gindul il controlam noi, ii suntem stapini, dar nu asculta de noi, parca ar fi o armata infinita de reflectii care ne doboara. Suntem invinsi in timp ce simtim  ca suntem singuri. Parca ne pierdem mintile, suntem coplesiti de niste ginduri pagine si necontrolabile. Nu putem sa facem nimic si ne impacam cu ca rasuflarea noastra se pierde prin nesfirsitul gindurilorr. Intr-un final incetam  sa mai luptam cu el, si ne dam batuti!
Singuratatea ne aduce aceste consencinte, poate nu suntem singuri, avem prieteni, persoane cu care putem comunica doar ca sufletul nostru nu simte aceasta, nu are parte de alinare. Nu esti diferit, doar este o aparenta care ne face sa credem in asta si devenim dependenti de singuratate, de linistea care ne ofera acest sentiment.